Apasă „Enter” pentru a sări la conținut

Spectacol incendiar la Viena: Alexandra Capitanescu duce România în finala Eurovision 2026

România a obținut un loc în marea finală a Eurovision 2026 după prestația Alexandrei Capitanescu în cea de-a doua semifinală desfășurată la Viena. Momentul a captat atenția publicului și a juriilor, asigurându-i artistei un bilet pentru ultimul act al concursului. Calificarea a fost primită cu entuziasm de fanii români prezenți la eveniment.

Alexandra a urcat pe scena Wiener Stadthalle însoțită de membrii trupei sale: Bogdan Stoican, Luca Şofron, Matei Cohal şi Thomas Circota. Show-ul a fost considerat de mulți spectatori unul dintre cele mai intense ale serii. Coregrafia și energia interpretării au rămas în memoria publicului imediat după semifinală.

Tânăra artistă a devenit cunoscută publicului român după ce a câștigat în 2023 concursul „Vocea României”. La acea vreme avea 19 ani și făcea parte din echipa lui Tudor Chirila. De la primele audiții pe nevăzute, ea a impresionat complet juriul, întorcând toate cele patru scaune.

După victoria în show, Alexandra a lansat primul single intitulat „Capitanu’”, care a adunat rapid sute de mii de vizualizări pe YouTube. În aprilie 2024, ea a publicat primul său EP, tot „Capitanu’”, compus din cinci piese. Acest material a contribuit la conturarea identității ei muzicale, conform prezentării de pe platformele de streaming.

La finalul anului 2024, artista a pornit într-un turneu tribut dedicat Laurei Stoica și a lansat reinterpretarea „Arde”, inspirată din refrenul hitului „Focul”. Acțiunile artistice din acea perioadă au subliniat influențele și respectul pentru generațiile precedente ale muzicii românești. Turneul a marcat o etapă importantă în consolidarea carierei sale live.

Alexandra a colaborat și cu trupa VAMA, rezultând piesa „Fluturi în stomac”, iar în 2025 și-a continuat parcursul muzical cu lansări precum „Stea căzătoare”, „Dilaila” și „Tare”. Toate aceste piese au contribuit la vizibilitatea ei înaintea participării la Eurovision. Evoluția discografică a arătat o direcție clară a proiectelor sale.

Melodia cu care România concurează la Viena, „Choke Me”, a stârnit numeroase reacții și controverse în presă și în mediul online. Alexandra a explicat, după selecția națională, că piesa trebuie înțeleasă ca o metaforă pentru emoțiile intense și presiunea interioară. Potrivit artistei, versurile explorează lupta cu fricile personale, autocritica și dorința de schimbare.

Refrenul piesei repetă expresia „choke me” de mai multe ori, iar în text apar și versuri precum „It’s hard to breathe in”, „I want you to choke me” și „make my lungs explode”. Aceste imagini au alimentat dezbaterea publică despre mesajul cântecului. Repetiția anumitor expresii a fost punctul central al criticilor și al analizei textuale.

Publicația The Guardian a scris că melodia poate părea că romantizează strangularea sexuală, iar opinii critice au venit și din partea unor specialiști. Clare McGlynn, profesoară de drept, a avertizat că promovarea unei astfel de imagini ar putea normaliza o practică periculoasă. Ea a subliniat riscurile medicale asociate cu strangularea sexuală, inclusiv posibilitatea unor leziuni cerebrale.

În ciuda polemicilor, prestația Alexandrei din semifinală a fost primită cu entuziasm în sală și online, momentul devenind viral pe rețelele sociale. Mulți internauți au susținut că artista merită trofeul Eurovision 2026, iar reacțiile au crescut vizibilitatea piesei. Energia show-ului a cântărit puternic în aprecierea publicului.

Alexandra a descris „Choke Me” ca pe un manifest personal, o poveste sinceră despre echilibrul fragil dintre cădere și revenire. Ea a reiterat că intenția piesei este una introspectivă și orientată spre acceptare de sine. Această explicație a fost folosită de echipa artistei pentru a contextualiza mesajul cântecului.

Mihai Trăistariu a comentat că controversa a ajutat la creșterea atenției publice asupra Alexandrei și a piesei sale, subliniind că scandalul atrage audiență. Artistul a observat cum criticile au amplificat interesul în sondaje și la casele de pariuri. Trăistariu rămâne și el un reper al performanțelor românești la Eurovision, el ocupând locul 4 în 2006 la Atena cu piesa „Tornero”, obținând 172 de puncte.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *