Moştenitor în străinătate. Unde se face procura pentru succesiune şi ce acte sunt necesare în 2025

Tot mai mulți români stabiliți în afara granițelor se confruntă cu provocarea de a gestiona o succesiune în țară, fără a se putea deplasa personal pentru dezbaterea moștenirii. În astfel de situații, legea oferă o soluție: emiterea unei procure notariale, prin care persoana aflată în străinătate poate desemna un reprezentant să acționeze în numele său la biroul notarial din România.

Succesiune 2025,  ce opțiuni au moștenitorii aflați în străinătate.  Pentru simpla exprimare a opțiunii succesorale, adică acceptarea calității de moștenitor, nu este obligatorie forma autentică. Președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România (UNNPR), Dumitru Viorel Mănescu, a explicat clar: „Această declarație poate fi valabilă chiar dacă este emisă de un notar străin, în forma specifică țării respective, mai ales dacă persoana nu are acces facil la consulatul român”, a spus specialistul, potrivit avocatnet.ro. Așadar, în cazul acceptării simple a moștenirii, procura poate fi făcută local, fără a fi nevoie de drumuri complicate la consulat.

Lucrurile se complică însă atunci când vorbim despre reprezentarea efectivă la succesiune, nu doar de acceptarea calității de moștenitor. O asemenea procură implică drepturi extinse și responsabilități pentru mandatar, cum ar fi obținerea de documente, participarea la partaj, sau clarificarea structurii masei succesorale. În aceste cazuri, valabilitatea procurii depinde de circumstanțele moștenirii. Dacă defunctul nu era căsătorit și nu avea datorii, o asemenea procură complexă poate fi acceptată și dacă a fost făcută la notar în străinătate.

Când se impune o procură autentică
În schimb, dacă defunctul era căsătorit și/sau avea datorii, regula este clară: procura trebuie să aibă formă autentică notarială, adică să fie întocmită la un consulat român. Motivul este că, în aceste cazuri, sunt implicate aspecte reglementate strict de Codul civil: lichidarea regimului matrimonial, plata datoriilor moștenirii și partajarea bunurilor se pot face doar prin acte autentice sau hotărâri judecătorești.

Este important de menționat că Ministerul Afacerilor Externe a luat măsuri pentru a facilita accesul românilor din diaspora la serviciile consulare, organizând în 2023 un număr de 144 de consulate itinerante în 25 de state. Astfel, românii aflați departe de centrele consulare permanente pot beneficia de servicii notariale fără a parcurge distanțe mari.

În concluzie, pentru românii din diaspora care trebuie să participe la o succesiune în țară, există soluții legale adaptate fiecărui caz. Indiferent dacă vorbim despre o simplă declarație de acceptare sau despre o procură completă de reprezentare, e esențial să se înțeleagă cerințele legale specifice fiecărui tip de moștenire. O informare corectă și o consiliere notarială adecvată pot face diferența între un proces simplu și unul cu piedici birocratice.

Acte necesare pentru succesiune în 2025. Ce taxe trebuie plătite pentru a ajunge la moştenire

Acte necesare pentru succesiune în 2025 – lista documentelor este destul de stufoasă, iar procesul nu este simplu. Află cum se stabilește dreptul la moștenire și ce taxe trebuie achitate.

Succesiunea, reglementată de Codul Civil, este procesul legal prin care familia poate intra în posesia bunurilor lăsate de o persoană decedată. Dacă nu există un testament, moștenirea legală stabilește modul în care bunurile, conturile și lichiditățile sunt împărțite între succesori, în funcție de gradul de rudenie.

Iată care sunt actele necesare pentru succesiune în 2025:

• Cerere-tip pentru deschiderea succesiunii;
• Certificat de deces (în original) al persoanei pentru care se face succesiunea;
• Acte de identitate pentru moștenitori (dacă ți-a expirat buletinul, consultă lista cu acte necesare pentru buletin în 2025);
• Acte de stare civilă care dovedesc relația de rudenie;
• Certificat de naștere și de căsătorie al soțului supraviețuitor;
• Certificate de naștere și de căsătorie ale descendenților sau ale altor rude care au vocație succesorală;
• Declarație autentificată a moștenitorilor în care își exprimă opțiunea succesorală, dacă acceptă sau renunță la moștenire;
• Acte de proprietate pentru bunurile lăsate moștenire;
• Certificate acționar, conturi, depozite bancare ale defunctului;
• Certificat de atestare fiscală care atestă că persoana decedată nu are datorii la bugetul local sau la bugetul de stat;
• Testament, în cazul în care există unul.

Cine are drept la succesiune. Moștenitori legali

Potrivit Codului Civil, moștenitorii legali sunt, în ordine:

• Clasa I – soțul supraviețuitor, descendenții (copiii defunctului, copiii copiilor acestora și așa mai departe, fără limită de grad de rudenie);
• Clasa a II-a și a III-a – ascendenții (părinții, bunicii și generațiile anterioare);
• Clasa a IV-a – colateralii până la gradul al patrulea inclusiv (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari, frați și surori ai bunicilor defunctului).

Dacă există rude din clasa I și acestea nu renunță la moștenire, celelalte clase nu au drept succesoral. Averea persoanei decedate se împarte în mod egal între rudele din aceeași clasă și același grad de rudenie. Totuși, fiecare clasă de moștenitori trebuie să împartă moștenirea cu soțul supraviețuitor.

Este important de menționat că moștenitorii preiau atât drepturile persoanei decedate, cât și obligațiile financiare ale acesteia.

Cât este taxa de succesiune în 2025

Taxa pentru succesiune în 2025, dacă moștenirea este dezbătută la notar, include onorariul acestuia. Valoarea se calculează în funcție de totalul bunurilor succesorale, mobile și/sau imobile, și se împarte între moștenitori. Dacă există un singur moștenitor, acesta va achita integral taxa de succesiune.
Taxa de succesiune in 2025
Taxa de succesiune la notar este stabilită conform Grilei Notarilor. De exemplu, pentru bunuri moștenite în valoare de 100.000 de euro, taxa este de aproximativ 6.000 de lei. Dacă moștenitorul dorește înscrierea unui imobil în cartea funciară, costul crește cu încă 700-800 de lei.

Dacă succesiunea se dezbate în instanță, taxele variază în funcție de durata procesului, numărul de moștenitori și procedurile juridice necesare. Pe lângă taxele notariale sau judiciare, se poate aplica și un impozit de 1%. Conform legii, moștenitorii sunt scutiți de acest impozit dacă succesiunea este finalizată în cel mult doi ani de la deces.