Cum se face un acatist. Ce trebuie să scrii pe el?

Cum să faci un acatist. Ce trebuie să scrii pe acesta, pentru a obține ajutorul divin de care ai nevoie tu și cei dragi?

Cum se face un acatist într-un mod corect. Ce trebuie să scrii pe acesta de fiecare dată când mergi la biserică și te rogi, încât să obții un ajutor divin de care ai nevoie tu și cei dragi ție ?

Cum să scrii un acatist într-un mod corect

De-a lungul timpului, acatistele au devenit un simbol de rugăciune către Dumnezeu. Deși acatistul în sine reprezintă și oficierea unei slujbe, de către preot, el poate fi și înmânat acestuia pentru a te pomeni, atât pe tine, cât și pe membrii familiei sau pe toți cei pe care îi ai în minte și i-ai notat.

Acatistul este diferit față de pomelnic. Se dă doar pentru cei vii, iar pomelnicele se pot da și pentru cei trecuți în neființă. Sunt persoane care scriu în dreptul persoanelor de pe pomelnic și sprijinul de care au nevoie.

Se spune că atunci când preotul rostește numele de pe pomelnic are loc o chemare a sfinților și a Duhului Sfânt, pentru a-i ajuta pe cei aflați în necaz. Acatistul este, totodată, și o laudă adusă unui sfânt sau lui Dumnezeu.

Prima oară, pe un acatist, se trece numele preotului care te-a botezat. Ulterior, dacă este cazul, preotul care te-a cununat, după care duhovnicul tău, nașii de botez, nașii de cununie, părinții, frații, socrii, cumnații, persoana ta, soțul, copiii, finii de cununie și de botez, bunici, unchi, mătuși, verișori sau alte cunoștințe.

Rugăciune de ajutor către Fecioara Maria

Pe lângă acatist, mai puteți rosti și o rugăciune de ajutor, către Maica Domnului. Rugăciunea se face în tihnă și fără a avea mâhniri interioare. Încercați să vă eliberați de acestea și să vă concentrați strict pe ceea ce este important.

”Valuri de patimi mă împresoară; mare necaz şi strâmtorare îmi umplu sufletul o, întru-tot Sfântă Maică, linişteşte sufletul meu cu pacea Fiului tău şi alungă deznădejdea şi întristarea sufletului meu cu harul Său. Potoleşte furtuna păcatelor mele care mă frig precum un vierme în foc şi stinge-i flăcările.

Umple-mi inima de bucurie, Preacurată Maică şi împrăştie ceaţa nelegiuirilor mele de la faţa mea, căci acestea mă împresoară şi mă tulbură.  Luminează-mă cu lumina Fiului tău. Sufletul meu se simte sfârşit; totul îmi este greu, chiar şi rugăciunea.

Iată-mă, rece ca piatra. Buzele mele şoptesc o rugăciune, dar inima mea nu tresaltă. Necazurile m-au împresurat de pretutindenea.  Topeşte gheaţa din jurul sufletului meu şi încălzeşte-mi inima cu dragostea ta…”