Pe 14 septembrie 2025, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci, o zi cu semnificație profundă în tradiția religioasă și populară. Această sărbătoare marchează două evenimente importante: aflarea lemnului Sfintei Cruci în anul 335 și readucerea sa în Ierusalim în anul 629. În această zi, credincioșii sunt chemați să aducă ofrande și să participe la ritualuri care reflectă respectul și recunoștința față de simbolul crucii.
Tradiția populară impune ca, în această zi, să se țină post aspru, abținându-se de la consumul alimentelor de origine animală. Unii credincioși aleg să țină chiar post negru, considerând că astfel se apropie mai mult de divinitate și primesc binecuvântări. De asemenea, se evită consumul unor alimente precum usturoi, nuci, prune și pește, despre care se spune că amintesc de cruce prin forma lor.
În multe zone ale țării, 14 septembrie este cunoscută sub denumirea de „Cârstovul Viilor”, marcând începutul culesului strugurilor. Această zi este văzută ca un simbol al trecerii de la vară la toamnă și al recunoștinței pentru recoltele obținute.
Un obicei străvechi este strângerea plantelor de leac, precum micșunelele și mătrăguna, care sunt duse la biserică împreună cu buchete de flori și busuioc pentru a fi sfințite. Aceste plante sfințite sunt păstrate în case, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli sau la farmece de dragoste.
În unele regiuni, precum Bucovina, se atârnă cruci din busuioc sfințit în ramurile pomilor fără rod, pentru a asigura o recoltă bogată în toamna următoare. Această practică reflectă legătura strânsă dintre religie și agricultură în tradițiile populare.
De asemenea, în această zi, preoții sfințesc via și butoaiele de vin, pentru ca gospodarii să se bucure de o recoltă bogată și de vin de calitate. Această tradiție subliniază importanța simbolică a crucii în viața cotidiană a țăranilor.
În unele zone, se crede că șerpii și alte reptile încep să se retragă în ascunzișurile subterane începând cu această zi, hibernând până în primăvară. Această credință populară este legată de ideea de „închidere a pământului”, când țărâna înghite insectele și târâtoarele.
De asemenea, se spune că florile „vorbesc” între ele în această zi, știind că vor începe să se usuce, semnificând sfârșitul verii și începutul toamnei. Această credință reflectă observațiile oamenilor despre schimbările din natură.
În ceea ce privește pelerinajele, mii de credincioși se îndreaptă către locuri sfinte precum Mănăstirea Dervent din județul Constanța sau Muntele Mic din județul Caraș-Severin, pentru a participa la slujbe și a aduce ofrande. Aceste locuri devin centre de spiritualitate și comuniune în această zi specială.
În concluzie, 14 septembrie 2025, de Înălțarea Sfintei Cruci, este o zi de post, rugăciune și tradiții populare, în care credincioșii își exprimă recunoștința față de divinitate și față de roadele pământului. Prin respectarea acestor obiceiuri, se păstrează vie legătura dintre religie, natură și comunitate.
Fii primul care comentează