Dincolo de declarații care i-au adus critici vehemente în spațiul public, legate de figuri fasciste/legionare și simpatii rusești, Călin Georgescu și-a construit discursul politic în jurul unor cuvinte-cheie: poporul român, demnitatea poporului român, pacea, familia, Dumnezeu. S-au dovedit importante pentru mai mult de două milioane de alegători.
„Mulțumesc poporului român pentru efort, sacrificiu și responsabilitate”, „a fost o trezire în conștiință uluitoare”, a spus Călin Georgescu la scurt timp după închiderea urnelor din turul I al alegerilor prezidențiale, de duminică, 24 noiembrie, când estimările rezultatelor îl plasau între primii clasați.
A câștigat primul tur de scrutin cu 2.120.041 voturi, aproape 23% din opțiunile celor peste 9,2 milioane de alegători români care au venit la urne.
În multe declarații online din campania electorală, Călin Georgescu a afirmat că el nu se află în competiție, ci candidează ca răspuns la „o chemare”, că va guverna „nu cu partidele, ci cu poporul”, că România trebuie să fie în bune relații cu absolut toată lumea, inclusiv cu Rusia lui Putin.
Poporul român a optat pentru pace și a înțeles că „familia este coloana vertebrală a societății românești”, a declarat Călin Georgescu în discursul din noaptea alegerilor, subliniind că „nu suntem într-o campanie electorală, ci suntem într-o lucrare unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu.”
„Poporul român a ales să nu mai stea îngenuncheat, să nu mai fie invadat, să nu mai fie apăsat, să nu mai fie umilit”, a spus candidatul independent.
După ce rezultatul alegerilor a devenit oficial – 22,94% vs 19,19 % – Georgescu a transmis, într-declarație online că „ne-am recâştigat demnitatea și politicienii sunt singurii care încă nu au înţeles ce s-a întâmplat”.
Marți, 26 noiembrie, Călin Georgescu (62 de ani) și soția sa, Cristela Georgescu, au făcut mai multe precizări într-o transmisiune live pe Facebook. Au deplâns „vrajba” declanșată la adresa câștigătorului alegerilor și „valul de ură”. Au reclamat și că nu li s-a dat ocazia să își spună punctul de vedere.
Călin Georgescu s-a delimitat de toate criticile și acuzele aduse, de la simpatii legionare rusești, la anti-europenism, subliniind că sprijină dezvoltarea industriei și a locurilor de muncă, a agriculturii, a educației și serviciilor de sănătate.
„Sunt pro-european, suntem în Europa de la facerea lumii. Nu doresc ieșirea din NATO, nu doresc ieșirea din UE”, a susținut acesta.
„Dar putem însă să ne impunem punctul de vedere, să avem atitudinea noastră, nu putem să stăm în genunchi în fața nimănui, decât în fața lui Dumnezeu”, a adăugat el.
Suveranitatea României și demnitatea poporului român, puterea de a-și negocia interesele mai bine, gospodăria țărănească, pacea și credința / Dumnezeu, sunt temele-cheie pe care candidatul independent și-a centrat discursul din clipurile de pe rețelele sociale, în frunte cu TikTok și YouTube.
Sunt elemente care au convins peste două milioane de români să îi ofere votul, iar Europa Liberă a încercat să decripteze, cu specialiști în comunicare, priza acestora în rândul cetățenilor.
Discursul din campania electorală a lui Călin Georgescu e unul „populist, care a reușit însă să capteze latura caldă, emoțională, a alegătorilor”, spune specialistul în comunicare politică Ioan Hosu, șeful Departamentului de Comunicare de la Facultatea de Științe Politice a UBB Cluj.
Pentru Oana Marinescu, consultant de comunicare strategică, discursul candidatului se situează „în zona profund iliberală sau a populismului extrem”. Privit ca un sistem în care sub aparenta democrație se ascund practici nedemocratice – Ungaria este oferită adeseori ca exmplu – conceptul de democrația iliberală este încă disputat între cercetători.
În programul său de țară, „Apă. Hrană. Energie”, Georgescu spune că propune „instaurarea statului suveranist-distributist și a unei societăți bazate pe democrația participativă”. De altfel, și în cele mai recente declarații a afirmat că propune un regim democratic, în care „fiecare este liber să aleagă”.
Mesajele cu care Călin Georgescu a reușit să își convingă electoratul acoperă teme reale din societate – „tot mai mulți oameni își doresc un pic mai mult patriotism și ca România să își negocieze mai bine interesele economice”, spune Mihnea Măruță, jurnalist și doctor în filozofie.
Discursul este deturnat însă într-un amestec de idei „ilogice, fără soluții, cu teorii ale conspirației”, adaugă Măruță, care e autor al cărții „Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele sociale.”
„Popor”. „Poporul român, suveran”
De 26 de ori a rostit Georgescu cuvântul „popor”, luni, în discursul lui de mulțumire care a durat un sfert de oră, după ce s-au terminat de centralizat voturile de la primul tur de scrutin.
„Poporul” sau sintagma „poporul român” sunt cele mai folosite de către Călin Georgescu în discursurile sale și din campanie și în cele de după încheierea primului tur al alegerilor.
În condițiile în care a intrat în alegeri fără un partid, Călin Georgescu susține chiar că „partidul său este poporul român”.
Confruntat recent de realizatorul TV Mihai Tatulici cu faptul că sintagme de acest fel sunt nerealiste și „bombastice”, Georgescu a explicat că le folosește și pentru a capta atenția.
Conform ideolor sale, „partidul său” ar fi reprezentat de popor, dar subscrie activ doar „cine dorește”.
„Cuvinte precum popor, alături de demnitate, pace, religie sunt privite în mod obișnuit mai degrabă ca parte a unui limbaj de lemn, generic spus. Dintr-o dată, acest discurs vine cu o dimensiune care îl umanizează, îl aduce aproape (de om, n.r.)”, explică profesorul Ioan Hosu, de la UBB Cluj.
Candidatul „atinge un registru mai degrabă emoțional, nu rațional, cald, și nu rece”, completează el.
Be First to Comment