Ce declarau Andreea Marin și Adrian Brâncoveanu în iunie 2024, când au pozat pentru prima oară împreună pe coperta VIVA! La aniversarea a 25 de ani a Revistei VIVA!, fostul cuplu ne-a vorbit, în premieră, despre modul miraculos în care i-a unit destinul, dar și despre felul în care și-au construit relația pas cu pas, ca într-un puzzle unde iubirea, încrederea, respectul și susținerea necondiționată se completează perfect. Din păcate, după 7 ani de relație, povestea lor a ajuns la final… Iată interviul integral cu Andreea Marin și Adrian Brîncoveanu!
Puține povești de dragoste au suscitat atât interes, de-a lungul timpului, precum cea dintre Andreea Marin și Adrian Brâncoveanu. Și pentru că relația lor ne dădea certitudinea că sufletul-pereche nu e doar un ideal de neatins, în premieră, i-am invitat să ne vorbească despre modul miraculos în care i-a unit destinul, dar și despre felul în care și-au construit relația. Cei doi au pozat pentru prima și singura dată împreună pentru coperta unei reviste, în speță VIVA!, acesta fiind și cel mai amplu interviu al lor.
Andreea, tu ai fost de nenumărate ori protagonistă în VIVA!, dar iată că de data asta avem parte de o premieră, un interviu la dublu! Cum ești, cum sunteți în perioada asta?
Andreea: Sunt fericită să spun că iubirea noastră are acum cei 7 ani de acasă, căci atât am împlinit, eu simt că e o relație coaptă ca un măr cu obrajii roșii, matură și înțeleaptă, dar și copilăroasă în același timp, am trecut prin multe împreună și parcă acum mă simt cel mai bine în doi. Ne știm dorințele reciproc, venim cu căldură unul către altul, ne sprijinim la greu, râdem împreună cu poftă și azi ca și odinioară și am clădit mult umăr lângă umăr. E o încredere care s-a consolidat în timp, o potrivire și o prietenie profundă, așa simt eu, dublând iubirea exprimată prin atracție, care se poate pierde în timp, dacă nu există aceste valori pe care ea să se sprijine pe termen lung.
Adrian: Este o experiență să împărtășim un interviu împreună! În această perioadă, suntem prinși cu activitățile profesionale, pentru că, desigur, luptăm amândoi pentru o cauză a binelui. În același timp, suntem fericiți că am petrecut sărbătorile împreună, în familie, și astfel reușim să ne susținem sentimentele ce ne leagă.
Trebuie să încep prin a te felicita pentru Gala „Nu există nu se poate’, practic un Oscar românesc, care a adus împreună zeci de personalități, premiate pentru performanță în diverse domenii. Andreea, cum vezi lucrurile acum, privind retrospectiv? A fost totul așa cum ți-ai dorit?
E probabil cel mai greu proiect creat în totalitate și produs de mine în cei 32 ani de carieră și susținut de echipa de voluntari minunați ce mi-au fost alături. Să ai pe scenă în aceeași seară aproape 120 de personalități dintr-o paletă largă de domenii definitorii pentru viața societății noastre, să coordonezi o echipă amplă de tehnicieni și profesioniști din domenii conexe cu arta spectacolului, să ai parte de aportul pro bono a sute de oameni, de sprijinul atâtor companii și instituții în același timp, să nu dormi luni de zile mai mult de trei ore pe noapte și lucrând într-un ritm infernal, iar în ziua galei să aduni 40 de ore nedormite și abia în acel punct să urci zâmbind pe scenă ca o gazdă ce pare odihnită și fără nicio altă grijă decât să își facă sutele de oaspeți din sală să se simtă bine pentru 4 ore, sincer, chiar și pentru mine, un om antrenat ani de zile în televiziune cu producții grele, n-a fost prea ușor, dar am și o veste bună: a meritat din plin! M
ass-media a reflectat acest succes în spații ample, vestea s-a răspândit rapid și datorită sutelor de postări ce au devenit mii apoi și mulțumesc tuturor celor ce au fost alături de noi. A fost o gală elegantă, complexă, deloc ușor de organizat și de gestionat, cu oameni valoroși, cu conținut ce a umplut inimile celor prezenți, cu trofee ce au poposit în mâinile celor ce meritau a fi onorați pentru că munca, talentul lor nu le servesc doar lor, ci umplu inimile și viețile comunităților pe care le impactează, uneori sunt inspirație pentru o țară întreaga.
Trofeele Nu există nu se poate!’ pentru întreaga carieră au fost în onoarea unor oameni grei’ precum marii noștri actori Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț, profesorul academician doctor Leon Dănăila, artista Sofia Vicoveanca, multipla campioana mondială Elisabeta Lipă… Ce emoții au adus acești oameni pășind pe acea scenă, ce motivație a oferit fiecare premiant care face istorie prin faptele sale… Chiar dacă sunt mai bine de 30 de ani de când fac aceasta meserie, inima mea bătea pe scenă mai tare decât oricând, abia o puteam ține în frâu. Priveam în jur și vedeam sute de chipuri cunoscute în aceeași clipă, oameni pe care îi respect, îi vad drept modele, unii m-au facut să am aspirații întreaga mea viață, și cu toții s-au aflat la Gala Nu există nu se poate!’, sub același acoperiș, în aceeași clipă, si nu oriunde, ci in inima Palatului Parlamentului. A fost o onoare să primesc un Da’ cu brațele deschise din partea atâtor oameni valoroși. Nu e puțin lucru și mulțumesc pentru toate acestea! Cineva, acolo sus, mă iubește.
La acest eveniment important, ți-au fost apropae oamenii dragi, iar Violeta, fiica ta, care îți calcă pe urme, a impresionat publicul cu un discurs care ne dă speranțe în tânăra generație. Care au fost sentimentele tale în acel moment, cât de mândră a fost mama Andreea Marin pe o scară de la 1 la 10?
Sincer, tare emoționată, mi-au dat și lacrimile și mi- am dat seama ca am o fată mare, pe care mă pot baza, care mă ajută și care mi-a spus înainte de gală: Mami, sunt acolo pentru tine, nu-mi purta și mie de grijă, eu știu ce am de făcut, spune-mi tu cu ce pot să te ajut!’. Ca persoane adulte, căutăm mereu să îi protejăm și ajutăm pe copiii noștri, pe cei dragi ce au crescut sub ochii noștri și e greu să înțelegem clipa în care rolurile se pot inversa, nu ne vine să credem. Dar e o bucurie și o mândrie, totodată.
Nu am putut să nu remarc și prezența lui Adrian, care ți-a fost alături în acest moment important, așa cum nu mi-a scăpat nici chimia dintre voi, care transcende sticla. Cât de important este, într-o relație să te bucuri de susținerea necondiționată a partenerului?
M-am simțit iubită și sprijinită de cei doi ochi senini ce mă urmăreau din sală, mă sprijineam pe privirea lui Adrian, care a venit pentru mine în țară în acea zi, și simțeam cum inimile noastre bat la unison. A fost extrem de important pentru mine să știu că e acolo pentru mine. Nu știu cum aș fi simțit momentul fără el, sincer, m-aș fi simțit singură în adâncul inimii, deși eram înconjurată de atâția oameni frumoși. Dar el e sufletul meu pereche și m-a surprins venind chiar cu o zi înainte și am un singur cuvânt care descrie ce am simțit: fericire. Dublată de un sentiment de siguranță pe care mi-l oferă simpla lui prezență.
Dacă tot am ajuns aici, o să profit de faptul că sunteți amândoi și o să vă întreb cum v-ați cunoscut și cum a evoluat relația voastră. Vreau să aflu povestea din ambele perspective, pentru că, acum, e clar că nu a fost o întâlnire întâmplătorare, ci predestinare…
Andreea: Destinul ne-a adus împreună într-un moment dificil pentru amândoi, am pierdut oameni dragi și cumva greutățile ne-au unit… Dragostea noastră s-a clădit, așadar, pe un fundament serios și profund. A înflorit pas cu pas.
Adrian: Sunt omul care nu crede în coincidențe, dar da, destinul ne-a intersectat la trecerea în neființă a doi oameni dragi nouă, și nu oarecare, ci părinții noștri. A fost un moment al vieții care a creat o legătură unică între noi.
Adrian, celebritatea partenerei tale de viață nu poate fi trecută cu vederea, și asta, pentru mulți, poate deveni intimidant… Te-a făcut acest lucru să eziți vreo clipă la început, te-ai gândit că interesul imens al presei și, implicit, al publicului pentru relația voastră ar putea strica lucrurile? Cum ți s-a părut Andreea atunci când ai cunoscut-o cu adevărat?
O relație cu un partener care este în ochii publicului poate avea, într-adevăr, provocări și este de înțeles că lumina reflectoarelor, uneori, pentru unii, poate fi descurajantă, până la momentul în care măsori importanța lucrurilor, iar răspunsul îl obții conștient: familia trebuie să fie cea mai puternică celulă, iar asumarea este putere, în detrimentul oricăror riscuri. Andreea este un promotor al binelui, dar dincolo de ceea ce vede toată lumea este un om iubitor, cald, deschis și, în detrimentul tuturor problemelor, nu uită niciodată să zâmbească. Este un om valoros.
Andreea Marin: „Respectul, comunicarea și sprijinul ar trebui să fie priorități clare în relația de cuplu”
Cum este viața voastră acum, care sunt valorile care vă ghidează povestea de dragoste? Ce lucruri trebuie să primeze într-o relație de cuplu și care este secretul longevității în cazul vostru?
Andreea: Să-i vrei cu adevărat binele celuilalt. Să-i fii și iubit, dar și prieten devotat. Să treci cu înțelegere și peste greutățile vieții, în doi. Nu mai au ce căuta egoismul, concurența, frustrările într-un cuplu, pentru că atunci nu are nicio șansă spre a se suda.
Adrian: În opinia mea, respectul, comunicarea și sprijinul ar trebui să fie priorități clare în relația de cuplu. Mai mult de atât, ține de dialectica intimă dintre doi oameni, nu simt nevoia să vorbesc public mai mult despre noi doi.
Mai în glumă, mai în serios, se spune că în spatele unui bărbat puternic stă o femeie și mai puternică… dar e clar că, în privința raportului de forțe în cuplu, la voi e egalitate. Sunteți doi oameni extrem de ocupați, cu funcții importante, cu răspunderi pe măsură. Cum reușiți să vă gestionați programul în așa fel încât să aveți timp și pentru voi? La ce ritualuri comune nu renunțați niciodată?
Andreea: Noi când ne uităm în oglindă nu vedem acolo oameni importanți’, ci doi oameni, pur și simplu, și e de ajuns. Ne dăm silința să devenim zi de zi mai buni în tot ce facem. Să fim oameni cu credință, cu bun-simț, de încredere, cu valori pe care ceilalți se pot baza.
Adrian: Suntem conștienți că timpul este limitat, că nici nu putem recupera timpul pierdut. De aceea, prețuim ceea ce avem. Uneori, nici nu e nevoie să faci ceva extraordinar, ci pur și simplu să fii lângă celălalt.
Adrian, informațiile despre tine sunt destul de laconice, așa că te rog să ne permiți să te cunoaștem mai bine! Dă-ne câteva detalii despre parcursul tău profesional, despre drumul parcurs până la funcția de consul general la Haifa. Și nu în ultimul rând, despre ce răspundere implică o asemenea funcție într-o țară aflată în război.
Adrian: Și, uneori, așa este bine să rămână, nu sunt o persoană publică și nici formator de opinie, iar pentru o autobiografie sunt prea tânăr și puțin interesant. În carieră, ce pot spune este că le mulțumesc tuturor celor care au avut încredere în mine. Nu i-am dezamăgit. Funcția este clară, functionează pe principii și linii ale carierei diplomatice, diferența o faci în momentul în care chiar vrei să ajuți oamenii aflați la greu și să-ți păstrezi demnitatea.
Fii primul care comentează