20 de obiceiuri ciudate la români. De ce nu se pomeneşte numele şerpilor în luna martie şi ce reprezintă cana cu apă pusă sub sicriu sau cântatul cucului lângă casă

Obiceiurile şi tradiţiile legate de moarte se numără printre cele mai ciudate, dar cu multiple semnificaţii pentru majoritatea românilor care locuiesc în mediul rural. În ritualul ortodox de îngropare se ţine seama de numeroase obiceiuri păgâne cum ar fi, de exemplu, datul găinii peste groapă.

1. Acoperirea oglinzilor din casă la moartea unui om

Printre primele lucruri pe care le fac românii atunci cand le moare cineva drag este să acopere cu pânză toate oglinzile din casă. În tradiţia populară se spune că sufletul celui decedat va rămâne blocat în oglinda neacoperită. Mai mult, superstiţioşii sunt convinşi că cei care se privesc în oglindă din casa persoanei decedate vor fi următorii care vor pieri.

2. Cana cu apă sub sicriu
În unele zone din ţară se obişnuieşte să se pună sub sicriu o cană cu apă, care se sparge în momentul când cel care a trecut la cele veşnice este scos din casa şi condus pe ultimul drum.

3. Aruncatul cu tărâţe şi cenuşă după alaiul funerar

În Câmpu Mare, localitate din judeţul Olt, se obişnuieşte să se arunce pe drumul spre cimitir, în urma alaiului funerar, cu cenuşă. „Pe traseul dintre casa şi biserica, o femeie aruncă în urma mortului, dintr-o traistă, un amestec de tărâţe cu cenunşă, ca să ştie sufletul celui decedat cum să se întoarcă acasă”, explică etnologul Elena Stoica, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea.

4. Împodobitul bradului la moartea unui tânăr necăsătorit

Bradul este pus la mormântul tânărului decedat după ce a fost împodobit cu panglici colorate şi un colăcel. În unele zone din ţară, în brăduţ se pun zaharicale şi turtiţe, care sunt împărţite apoi la pomană. Tradiţia împodobirii bradului s-a păstrat şi la nunţi, dar în acest caz este interpretată drept o înfrăţirea simbolică dintre om şi brad.
5. Fetele nemăritate, îmbrăcate în mireasă

Tinerele care au trecut la cele veşnice premature, înainte să se căsătorească, sunt înmormântate în rochie de mireasă. În tradiţia populară se spune că înmormântarea le va fi acestor fete şi nuntă.

6. Datul găinii peste groapă

Un alt obicei păgân respectat cu stricteţe în satele româneşti este datul găinii sau a cocoşului peste groapă. Cel care primeşte găina este de obicei groparul, iar etnologii explică faptul că acest obicei ar avea drept scop izgonirea duhurilor rele.

7. Masa întinsă în curte pentru cinstirea morţilor

În Săptămâna Mare, vâlcenii din sudul judeţului obişnuiesc să scoată în curte câte o masă, pe care aşează strachini cu apă şi linguri de lemn pentru morţi. Mesele sunt lăsate afară până după Învierea Domnului, iar femeile în vârstă îi bocesc pe cei dragi care au părăsit această lume.

8. Pregătirea morţilor pentru Înviere

Tot în Săptămâna Mare, înainte de Paşte, femeile merg în cimitire pentru a curăţa şi îngriji mormintele. În Joia şi Vinerea Mare se obişnuieşte să se aprindă lumânări iar, în unele zone din ţară, femeile merg în cimitir noaptea pentru a-şi jeli morţii.

9. Afumatul casei şi animalelor de Sfinţii Mucenici

În fiecare an, în data de 9 martie, românii dau foc la resturile vegetale şi afumă cu o cârpă pe la colţurile caselor,prin grădini si cimitir. “Focul se face dimineaţa, la prima oră. Cu o cârpă se afumă de jur împrejurul casei, în special pe la colţuri şi pe la adăpostul animalelor. Oamenii se afumă pe la picioare ca să nu se întâlnească cu lighioane, cu cel al cărui nume nu e bine să-l pronunţi în luna martie. Se merge apoi la cimitir şi se afumă mormintele, pentru ca cei plecaţi dintre noi să fie şi ei feriţi, iar gândul bun să însoţească sufletele celor plecaţi din această lume”, povesteşte etnologul vâlcean.