Tradiţii şi superstiţii de Înălţarea Sfintei Cruci. Ce nu ai voie să faci în această zi sfântă

De sărbătoarea Înălţarea Sfintei Cruci sunt legate o serie de tradiţii şi superstiţii, pe care credincioşii le respectă întocmai.

Sărbătoare cu cruce roșie pentru creștinii ortodocși din întreaga lume de Înălțarea Sfintei Cruci. În această zi sfântă sunt sărbătorite două evenimente de mare importanță pentru poporul creștin.

În primul rând, descoperirea crucii pe care Mântuitorul Iisus Hristos a fost răstignit și înălțarea acesteia în fața poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, pe 14 septembrie 334, iar în cel de-al doilea rând, aducerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, în anul 629 și depunerea ei cu mare cinste pe biserica Sfântului Mormânt. 

Tradiții și obiceiuri de sărbătoarea Înălțarea Sfintei 

Potrivit tradiției, se spune că, ziua de 14 septembrie, este cea care vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. 

În scrierile folclorice, se mai spune că, şerpii se întâlnesc la un loc şi produc o mărgică numită „piatra nestemată”, despre care se crede că vindecă orice boală.

De sărbătoarea Înălțarea Sfintei Cruci, pe 14 septembrie, se mai strâng plante de leac, cum ar fi mișcunelele, mătrăgună.

Aceaste sunt apoi duse la sfânta biserică, împreună cu un buchet de flori care să conțină și busuioc. Potrivit tradiției, acest buchet se lasă la sfânta cruce pentru a fi sfinţit, apoi adus acasă, pentru folosirea la vindecarea de boli.

În Bucovina, de pildă, oamenii puneau în ramurile pomilor fără rod, cruci din busuioc sfinţit, pentru a avea o recoltă bogată în toamna următoare.

De sărbătoarea Sfintei Crucii, pe 14 septembrie, în unele zone viticole începe culesul viilor. 

O altă tradiţie este ca strugurii din ultima tufă de vie nu se culeg. Ei sunt păstraţi ca ofrandă pentru păsările cerului şi de aceea, în limbaj popular se numesc „Strugurii lui Dumnezeu”.

Totodată, în această zi se bat nucii în gospodării.

Mai mult decât atât, în această zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu o cruce. 

În tradiţia populară, frunzele şi florile de busuioc, mentă, maghiranul şi cimbru sunt plante magice şi se sfinţesc la biserică.