Ilie Bolojan, după amenințarea cu demisia: „Reducem cheltuielile sau vom fi forțați să desființăm localități. Nu ne permitem să îi mai dezinformăm pe români!”

Premierul Ilie Bolojan a prezentat marți la Palatul Victoria pachetul de reformă destinat administrației publice locale, într-o conferință de presă marcată de o sinceră declarație de responsabilitate și avertisment. În contextul unui deficit bugetar apropiat de 10% din PIB, el a insistat că nu există opțiuni ușoare, ci este nevoie de măsuri severe pentru a echilibra bugetul și a elimina risipa resurselor publice.

În centrul discursului s-a aflat analiza severă a sistemului administrativ local. Deși în prezent există aproximativ 190.000 de posturi aprobate, doar în jur de 130.000 sunt ocupate. Premierul a subliniat că reducerile de 25% pe posturi neocupate nu aduc schimbarea reală, fiind doar o formă de „fake reformă” care nu afectează structurile inutile.

Bolojan a propus direcții credibile de reformă: o reducere efectivă de 5% însemna diminuarea cu cel puțin 30% a numărului maxim de posturi, o reducere de 10% ar necesita o scădere cu aproximativ 40%, iar pentru obiectivul de 15%, circa 45% din posturile aprobate ar trebui eliminate. Aceste cifre reflectă amploarea reală a ajustării necesare.

Tensiunea în coaliție a atins un punct critic atunci când premierul a lansat un ultimatum clar: reformele trebuie acceptate, altfel va fi forțat să demisioneze. În lipsa consensului, avertismentul a venit însoțit de o mențiune dificilă — în cazul în care cheltuielile nu vor fi reduse, s-ar putea ajunge la reorganizarea teritorială, implicând chiar desființarea localităților care nu-și pot susține activitatea.

Conferința de presă a adus în prim-plan cifre care nu pot fi ignorate: în primele șase luni ale anului, cheltuielile de personal în administrația locală au crescut cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care previziunile indicau o diminuare cu 5%. Premierul a subliniat că înlocuirea posturilor vacante nu aduce soluție, fiind necesară intervenția reală asupra personalului efectiv existent.

Criza constantă a bugetului public a transformat tema reformei într-o chestiune de supraviețuire administrativă, nu doar de eficiență modulară. Bolojan a avertizat că fără gestionarea costurilor, România riscă să se întoarcă rapid în situația actuală și chiar mai precar în anul următor.

În căutarea transparenței, premierul a cerut ca Ministerul Dezvoltării să pună la dispoziție toate datele privind structurile administrative per județ și localitate, pentru a se putea calibra reducerile cu precizie și responsabilitate. Promisiunea unei analize „corecte și cinstite” a fost integrată în promisiunile politice, subliniind necesitatea unei reforme reale, nu doar declarative.

Eșecul obținerii consensului în coaliție a amânat depunerea în Parlament a proiectului dedicat administrației locale, chiar dacă celelalte cinci legi din Pachetul 2 au trecut prin angajarea răspunderii. Premierul avertizează că fără reforma administrației locale, întreg pachetul fiscal devine incomplet, o parte a veniturilor ajungând într-o „gaură neagră” de cheltuieli.

Mesajul premierului a fost limpede și ferm: în fața realităților economice, nu se mai poate ascunde adevărul. România are nevoie de un stat mai eficient, mai echitabil și mai responsabil; orice altă abordare riscă să underminecredibilitatea guvernului și să magnifice criza financiară.