Doliu imens în politică. Fostul preşedinte a murit la 87 de ani

Primul preşedinte al Belarusului independent şi unul dintre groparii URSS, Stanislav Şuşkevici, a murit la vârsta de 87 de ani. Anunțul a fost făcut, astăzi, chiar de către soţia sa, pentru AFP.

Primul preşedinte al Belarusului independent şi unul dintre groparii URSS, Stanislav Şuşkevici, a murit la vârsta de 87 de ani. Anunțul a fost făcut, astăzi, chiar de către soţia sa, pentru AFP.

„Sperăm că vor avea loc funeralii de stat, însă nimeni nu ne-a contactat” până în prezent, a spus văduva sa, Irina Şuşkevici, relatează Agerpres, care citează AFP.

Conform media internaționale, fostul șef de stat ar fi murit după ce a fost extrem de slăbit ca urmare a infectării cu COVID-19, virus pe care l-a luat în luna martie a acestui an. Soţia sa a spus la sfârşitul lunii aprilie că soţul său este la reanimare.

De numele său este legat un moment crucial din istoria omenirii. La 8 decembrie 1991, preşedinţii Rusiei, Belarusului şi Ucrainei sovietice, Boris Elţin, Stanislav Şuşkevici şi Leonid Kravciuc, au semnat un tratat privind destrămarea URSS, forţându-l la scurt timp pe ultimul lider al acesteia, Mihail Gobarciov, să demisioneze, ceea ce a însemnat practic moartea puterii sovietice.

Însă, din 1994, Şuşkevici a fost constrâns de deputaţi să plece, acuzat, alături de alţi responsabili, de corupţie într-un raport al şefului unei comisii parlamentare anticorupţie, Aleksandr Lukaşenko. Câteva luni mai târziu, acesta din urmă câştiga alegerile prezidenţiale în faţa lui Şuşkevici şi a altor candidaţi.

După 30 de ani, Lukaşenko este încă la putere, în fruntea unui regim autoritar pe care îl controlează prin toate pârghiile.

Stanislav Şuşkevici a condus, la rândul său, până în 2018 un partid social-democrat de opoziţie. În 2012, după o mişcare de contestare, el a spus că regimul belarus i-a interzis să părăsească ţara.

Ca reacţie la o amplă mişcare de protest împotriva realegerii sale în 2020, preşedintele Lukaşenko a orchestrat o represiune încă şi mai mare împotriva opoziţiei, mass-media şi ONG-urilor independente, mai arată sursa citată.