„Dacă părinţii îmi trec casa pe numele meu şi sunt căsătorit, soţia are drept la ea în caz de divorţ?”. Explicaţia avocaţilor

Casa primită de la părinţi, pusă pe numele unuia dintre soți în timpul căsătoriei, poate avea tratamente legale diferite în cazul divorțului, în funcție de modul în care a fost făcut transferul către tine.

Dacă părinţii fac un contract de vânzare-cumpărare și te trec proprietar în această manieră în timpul căsătoriei, casa este considerată bun dobândit în timpul căsătoriei. Astfel, devine bun comun, parte din masa partajabilă la divorț, chiar dacă proprietatea este trecută doar pe numele tău.

În schimb, dacă imobilul este transferat prin donație de la părinţi către tine, legea consideră acest bun ca fiind bun propriu, ceea ce înseamnă că soția nu are drept automat la el în cazul divorțului. Chiar dacă donația este făcută în timpul căsătoriei, bunurile primite prin donație nu intră în partaj.

Regimul matrimonial este esenţial. Dacă te-ai căsătorit sub regimul comunității legale de bunuri, bunurile dobândite în timpul căsătoriei, inclusiv de tine, sunt presetate ca bunuri comune, dacă nu există o convenție matrimonială sau alte acorduri distincte.

Dacă ți-ai protejat averea printr-o convenție matrimonială, de exemplu separația de bunuri, regulile se schimbă. În acest caz, bunurile dobândite personal, precum cele din donaţii sau moșteniri, rămân bunuri proprii și nu pot fi împărțite la divorț.

Este important ce acte se încheie la notariat și ce prevederi juridice sunt folosite în contractul de donaţie sau vânzare-cumpărare. De exemplu, contractul de donație trebuie să fie autentic, să fie înregistrat corect, să respecte forma legală și să nu existe clauze care să transforme de facto donația într-un bun comun.

Chiar într-un caz de donație, dacă se fac îmbunătățiri la imobilul respectiv, contribuția soțului poate fi luată în calcul de instanță, dacă există dovezi că a contribuit la întreținere sau modernizare. Acest lucru nu transformă donaţia într-un bun comun, dar poate genera pretenții financiare.

În practică, multe dispute apar pentru că nu s-a explicat clar ce regim matrimonial există, ce acte s-au semnat și ce intenţie au avut părțile la momentul transferului. De aceea recomandarea avocaţilor este să se facă documentaţia corectă, să existe claritate, să se înregistreze la notar cu toate detaliile necesare.

Pentru cei care vor să se asigure că proprietatea rămâne bun propriu, varianta donaţiei cu clauza explicită de bun propriu este cea mai sigură. În lipsa acesteia, riscul este ca bunul să intre în partaj, indiferent de numele în acte.

Orice caz concret poate avea particularități (data transferului, contribuţiile financiare, îmbunătățiri, regimul matrimonial ales) care modifică semnificativ interpretarea legală. Dacă te află într-o astfel de situație, consultarea unui avocat specializat în drept civil sau familie îți poate arăta exact ce opţiuni ai și ce riscuri există pentru tine.