Cum a cheltuit Guvernul Ciolacu 65 de miliarde de lei din fondul de rezervă. Suma depășește totalul alocat de toate guvernele în ultimii 15 ani

Într-o perioadă de doar 13 luni, între septembrie 2023 și octombrie 2024, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a cheltuit 65 de miliarde de lei prin intermediul fondului de rezervă bugetară. Această sumă colosală reprezintă 11% din întreg bugetul pe 2024 și depășește totalul alocat din acest fond de toate guvernele din ultimii 15 ani.

Comparativ, între 2007 și 2022, suma totală alocată din fondul de rezervă de toate guvernele nu a depășit 31 de miliarde de lei, ceea ce scoate în evidență ritmul accelerat cu care Executivul Ciolacu a utilizat acest mecanism. În anul 2015, de exemplu, s-au cheltuit doar 530 de milioane de lei, iar în perioada 2020 (anul pandemiei), maximul a fost de 7,96 miliarde.

Un punct de cotitură a fost adoptarea Ordonanței de Urgență 73/2023, emisă pe 14 septembrie 2023. Aceasta a extins semnificativ aria de utilizare a fondului de rezervă, permițând finanțarea cheltuielilor de personal, asistenței sociale și contribuțiilor la proiectele finanțate din fonduri europene.

Fostul premier Florin Cîțu a criticat această decizie, susținând că „a fost evitată astfel o rectificare bugetară la care trebuie să prezinți public o nouă estimare a deficitului, iar atunci se vede derapajul fiscal”. El a adăugat că „mie mi se pare un abuz ce au făcut”, potrivit Europa Liberă România.

Potrivit Consiliului Fiscal, acest demers a transformat fondul de rezervă într-un „instrument discreționar” prin care Guvernul a ajustat bugetul general fără a mai apela la procedurile transparente ale rectificărilor.

Sursa banilor: transferuri între ministere și lipsa de transparență

O mare parte din fondurile utilizate provin din sume cedate de alte ministere care nu și-au utilizat bugetele complete. Un exemplu este Ministerul Apărării, care nu a consumat integral cei 2,5% din PIB alocați și a transferat aproape un procent către fondul de rezervă.

Astfel, doar în perioada septembrie-decembrie 2023, Guvernul Ciolacu a cheltuit peste 31 de miliarde de lei prin redistribuirea internă a fondurilor.

Această practică, descrisă de economiști drept o „rectificare bugetară mascată”, evită filtrele dezbaterii publice și aprobării parlamentare. În acest mod, Guvernul a putut efectua redistribuiri masive fără transparență privind sursa exactă a fondurilor.

Unde s-au dus banii: beneficiari majori ai fondului de rezervă

Printre principalii beneficiari ai fondului de rezervă se numără:

• Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate – 5,79 miliarde lei (18,05%), pentru spitale, servicii medicale și salarii.
• Ministerul Educației – 5,2 miliarde lei (16,22%), pentru transport școlar în Republica Moldova, burse și salarii.
• Ministerul Afacerilor Interne – 3,8 miliarde lei (11,84%), pentru cheltuieli legate de refugiații din Ucraina și protecția temporară.
• Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – 2,57 miliarde lei (8,02%).

În ultima ședință de Guvern din 9 octombrie 2024, Ministerul Culturii a primit 73,5 milioane lei pentru plata salariilor, în timp ce Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a fost alocat cu 2,85 miliarde lei. Tot atunci, Clubul Sportiv „Rapid” București a primit 16,5 milioane de lei, iar Clubul „Dinamo” și Academia de Poliție „Al. I. Cuza” au beneficiat de alte fonduri pentru cheltuieli curente.

Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă

Academicianul Daniel Dăianu și echipa Consiliului Fiscal au avertizat că acest model de alocare bugetară riscă să afecteze grav echilibrul fiscal. Conform raportului instituției, decizia de a nu efectua rectificări bugetare a permis Guvernului să ascundă de Comisia Europeană și agențiile de rating dimensiunea reală a deficitului ESA, care în 2023 a fost de 6,6% din PIB, în timp ce bugetul aprobat indica o țintă de 4,4%.

În ciuda rolului său inițial de rezervă pentru situații excepționale, fondul de rezervă bugetară a devenit principalul instrument de redistribuire a banilor în timpul guvernării Ciolacu. Suma record de 65 de miliarde de lei cheltuită prin acest mecanism ridică serioase semne de întrebare legate de transparența și sustenabilitatea fiscală a României.