Sărbătoare cu cruce ROȘIE mâine, 29 iunie 2026! Creștinii NU au voie să…

Luni, 29 iunie 2026, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, doi dintre cei mai importanți propovăduitori ai credinței creștine. Sărbătoarea este una dintre cele mai importante din calendarul ortodox și este precedată de Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. În această zi, credincioșii merg la biserică, îi cinstesc pe cei doi sfinți și respectă tradițiile păstrate din vechime.

Cine au fost Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Sfântul Apostol Petru, fiul lui Iona și fratele Sfântului Apostol Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele său era Simon, însă Mântuitorul l-a numit Chifa, adică „piatră”. După pescuirea minunată de pe lacul Ghenizaret, acesta a fost chemat să devină „pescar de oameni”.

După Înălțarea Domnului, Petru a luat cuvântul în adunarea ucenicilor și l-au ales pe Matia în locul lui Iuda, iar în ziua Cincizecimii, după predica sa, aproximativ trei mii de persoane au primit Sfântul Botez.

Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică și până în Babilon, iar în ultima parte a vieții a ajuns la Roma și potrivit mărturiilor, acesta și-a pierdut viața prin răstignire cu capul în jos, în anul 67, la data de 29 iunie.

Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei și provenea din neamul lui Veniamin, iar înainte de convertire a luptat împotriva creștinilor și a participat la uciderea arhidiaconului Ștefan. Pe drumul spre Damasc, Hristos i S-a arătat într-o lumină puternică și i-a spus: „Saule, Saule de ce mă prigonești?”.

După convertire, Pavel a fost botezat de Anania, episcopul Damascului și a desfășurat trei mari călătorii misionare și a scris 14 epistole care fac parte din Sfânta Scriptură dde azi.

Sfântul Apostol Pavel a fost decapitat din porunca împăratului Nero, tot în anul 67, în ziua de 29 iunie.

În tradiția populară, ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel este una în care credincioșii nu au voie să muncească nici la câmp, nici în gospodărie. De asemenea, nu se spală haine, nu se aruncă gunoiul din casă și nu se toarce, iar oamenii sunt îndemnați să participe la slujba de la biserică.

În această zi se dau de pomană mâncare gătită și vase de lut cu apă pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice pentru că astfel astfel cei adormiți nu vor flămânzi și nu vor înseta pe lumea cealaltă.

Tot în popor se spune că de Sfinții Petru și Pavel apar licuricii, considerați scântei ale biciului Sfântului Petru, care îi călăuzesc pe cei rătăciți prin păduri și munți.

O altă tradiție spune că în această zi nu se scutură merii, pentru ca ogoarele să fie ferite de grindină. De asemenea, se spune că femeile văduve nu ar trebui să mănânce mere până la Sfântul Ilie, dacă doresc să fie sănătoase.

În Calendarul popular, sărbătoarea marchează mijlocul verii agrare și începutul perioadei secerișului. Tradiția îl prezintă pe Sânpetru ca pe un om simplu, îmbrăcat în straie țărănești, care se ocupă cu agricultura, creșterea animalelor și pescuitul. Pentru hărnicia și credința sa, Dumnezeu i-a încredințat cheile Raiului și grija cămărilor cerești.

Tot în această perioadă este organizat și Târgul Găinii din Munții Apuseni, una dintre cele mai vechi sărbători populare din România.

Potrivit datelor Direcției pentru Evidența Persoanelor, peste 510.000 de români își sărbătoresc onomastica de Sfinții Apostoli Petru și Pavel și dintre aceștia, cei mai mulți bărbați poartă numele Petru și Paul, iar cele mai întâlnite prenume feminine sunt Paula și Petronela.