Dacă fostul președinte Ion Iliescu nu va reuși să depășească starea critică în care se află, ceremonia de înmormântare ar putea fi organizată cu onoruri militare, potrivit informațiilor oficiale. Este scenariul luat în calcul de autorități, într-o ipoteză care ar marca un ultim omagiu acordat unui lider emblematic al României post-decembriste.
În cazul confirmării ceremoniei cu onoruri, se preconizează o slujbă publică, organizată într-un spațiu simbolic – probabil în proximitatea Parlamentului sau în incinta unei instituții la care fostul președinte a contribuit direct. Drapelul României ar fi purtat pe sicriu, iar cadre ale Armatei sau ale uneia dintre instituțiile de ordine ar participa la protocolul funerar.
Există discuții privind implicarea unei fanfare și a unei garde militare în procesiunea de la cortegiul funerar. Se ia în calcul și o alocuțiune oficială susținută de reprezentanți ai Guvernului sau ai Președinției, însoțită de un salut militar simbolic. Totul ar fi în acord cu tradiția acordării onorurilor publice celor care au deținut înalte funcții de stat.
Ceremonia ar urma să fie coordonată de Casa Militară și Ministerul Apărării, care vor asigura logistica și protocolul. De asemenea, reprezentanți ai Armatei, Jandarmeriei și ai Poliției ar putea asigura escorta oficială și buna desfășurare a evenimentului. Se prefigurează implicarea mai multor ministere în organizare, pentru a respecta rangul oficial al fostului președinte.
Printre elementele ritualului, se preconizează prezența onorurilor militare în momentul ridicării sicriului, precum și salutul armatei înainte și după procesiunea propriu-zisă. Muzica solemnă a fanfarei ar putea marca intrarea și ieșirea în decorul ceremonial, aducând o notă de solemnitate specifică instituțiilor de stat.
Familia și apropiații lui Ion Iliescu urmează să primească invitații oficiale și să fie consultați cu privire la tradițiile care ar putea fi incluse: colivă, cuvântul în biserică și rugăciuni solemne. Este de așteptat ca funeraliile să respecte atât protocolul religios, cât și pe cel de stat, generând un moment comun de respect și recunoștință.
În planul public, participarea liderilor politici, foștilor colaboratori și membrilor corpului diplomatic ar putea fi semnificativă. Prezența lor nu ar fi obligatorie, dar s-ar înscrie în obiceiul de a omagia personalitățile marcante ale vieții publice. Comunitatea receptorilor ar putea fi invitată la o ceremonie deschisă, unde să fie modurile de depunere a coroanelor și mesaje de condoleanțe.
Indiferent de varianta finală, faptul că se discută posibilitatea unor onoruri militare ilustrează relevanța socială și istorică a fostului șef de stat. Ritualurile publice pregătite simbolizează atât recunoștință, cât și responsabilitatea instituțională de a marca despărțirea de o personalitate publică cu un impact profund în evoluția României.